lonicera 1

 

– soiul ATUT

– soiul DUET

Lonicera caerulea este inclusă în Familia Caprifoliaceae, la fel ca Sambucus nigra. Este o specie circumboreală, cu diverse varietăţi: var. altaica, var. edulis, var. kamtschatica (sin. Lonicera kamtchatica). Acestea sunt răspândite în nordul Siberiei, Peninsula Kamceatka, Japonia şi America de Nord (Interactive Agricultural Ecological Atlas of Russia and Neighboring Countries; Bors, Bob. Haskap Breeding at the University of Saskatchewan). Specia este uşor de cultivat, nu necesită îngrijiri speciale, este extrem de rezistentă la ger, parţial datorită unor zaharuri pe care le conţine planta (Svarcova 2007), putând fi cultivată în zonele climatice 3-7 din SUA (Missouri Botanical Garden. Lonicera kamtschatica)şi în Canada.lonicera 2

În America de Nord fructele de Lonicera comestibil sunt denumite «haskap», «honeyberry», «blue honeysuckle»

Fructele sunt bace alungite, cca 1 cm în diametru, cu multe seminţe mici. Fructele de Lonicera kamtschatica conţin cantităţi însemnate de vitamine (acid ascorbic, niacină şi tocoferoli), săruri minerale (potasiu, calciu, fosfor), compuşi fenolici (acid protocatechuic, gentisic, elagic, ferulic, cafeic, clorogenic şi cumaric), precum şiantociani, 0,31 % din biomasa fructelor, din care 83,3 % a fost reprezentată de cianidin-3 glucozidă, alături de care s-au găsit zeci de alte tipuri de antociani, printre care peonidin-3 glucozidă, cianidin-3 rutinozidă,  malvidin-3-arabinozidă, petunidin-3 glucozidă, petunidin-3-rutinozidă (Palikova şi colab., 2008). Aceiaşi autori au testat efectul bactericid al fructelor, obţinând rezultate pozitive la combaterea speciilor C. parapsilosis, S. epidermidis, E. faecalis, şi S. mutans.


Compuşii polifenolici din fructele de Lonicera kamtschatica au efect antitumorigen, inhibând creşterea tumorilor induse experimental la şobolan (Gruia şi colab., 2008), antiinflamator, antimutagen. S-a demonstrat efectul lor hepatoprotector la şobolan datorită proprietăţilor antioxidante şi s-a demonstrat efectul citoprotector la celule endoteliale de om fără a avea efect citotoxic (Palikova şi colab., 2009).

Fructele pot fi, de asemenea,  prelucrate în diverse feluri, pentru vinuri, sucuri, gemuri, îngheţată, plăcinte.

La Lonicera kamtschatica, soiurile Atut şi Duet au fost analizate fructele şi s-a evidenţiat un conţinut ridicat de vitamina C (acid ascorbic) şi antociani, (Malodobry şi colab., 2010).

Având în vedere calităţile nutritive şi medicinale ale acestei specii, este de o deosebită importanţă cultura acesteia. Datorită rezistenţei la ger, Lonicera kamtschatica prezintă un mare potenţial pentru valorificarea superioară a terenurilor din zonele de munte şi din regiunile reci ale Europei, aici putând fi înfiinţate livezi şi pepiniere de Lonicera kamtschatica. Are o foarte mare importanţă şi rezistenţa la boli şi dăunători a acestei specii, precum şi faptul că nu necesită multă îngrijire, ceea ce înseamnă costuri de producţie scăzute şi tratamente minime cu pesticide. Alt avantaj este că specia se pretează la recoltare mecanizată sau se pot recolta într-un mod ieftin, rapid şi eficient folosind umbrele deschise amplasate sub tufe (University of Saskatchewan Fruit Program. 2007).